Agenția pentru Transport și Comunicații din Finlanda (TRAFICOM) a anunțat intrarea în vigoare a unui regulament privind rețelele de telecomunicații care oferă o definiție tehnică mai detaliată a elementelor esențiale ale rețelei de telecomunicații, acele funcții și măsuri-cheie care controlează sau ghidează accesul și traficul de rețea într-un mod esențial.

Prin noile reglementări, TRAFICOM subliniază faptul că va continua să monitorizeze dezvoltarea tehnică în acest domeniu și că RAN nu este un element critic la momentul actual. Comitetul Consultativ pentru Securitatea Rețelelor va avea un rol esențial în perioada următoare în Finlanda, întrucât are obligația de a superviza progresele viitoare în ceea ce privește securitatea rețelelor și de a oferi recomandări către TRAFICOM pentru a actualiza reglementările aflate în vigoare.

Regulamentul include o definiție generală neutră din punct de vedere tehnologic a elementelor esențiale ale rețelei de comunicații, precum și specificații pentru cele mai recente tehnologii de rețea mobilă, în special rețelele 4G și 5G. Acesta a fost elaborat pe baza standardelor ETSI și a specificațiilor tehnice 3GPP. Pentru România, regulamentul recent publicat de Agenția pentru Transport și Comunicații din Finlanda reprezintă un model de elaborare a legislației privind implementarea viitoarelor rețele 5G, datorită criteriilor și specificațiilor tehnice incluse. De asemenea, acesta prevede obligații pentru societățile de telecomunicații și operatorii de rețele dedicate de a identifica și documenta elementele esențiale ale rețelelor de comunicații, precum și componentele rețelelor și serviciilor de comunicații utilizate în cadrul acestora.

Regulamentul ghidează, de asemenea, companiile de telecomunicații și operatorii de rețele dedicate în domeniul său de aplicare în proiectarea rețelelor, în achiziționarea de echipamente de rețea, precum și în construirea, întreținerea și gestionarea rețelelor. Această dispoziție promovează securitatea națională și securitatea informațiilor în rețelele de comunicații.

Scopul reglementării elementelor esențiale ale rețelei de comunicații este de a garanta siguranța rețelelor de comunicații din perspectiva securității naționale. Reglementarea urmărește, de asemenea, să ia în considerare abordarea comună a UE în ceea ce privește preocupările în materie de securitate legate de rețelele 5G.

Și în Finlanda, soluțiile oferite de Huawei erau răspândite la scară largă printre operatori datorită raportului optim costuri-perfomanță. După ce utilizarea acestor echipamente a fost pusă sub semnul întrebării,  secțiunea din Legea privind serviciile de comunicații care a intrat în vigoare la începutul acestui an prevede că un dispozitiv de rețea de comunicații nu poate fi utilizat în părțile esențiale ale rețelei publice de comunicații decât dacă există motive serioase de a suspecta că utilizarea acestuia ar pune în pericol securitatea națională sau apărarea națională. În acest context, sunt menționate serviciile de informații străine și diverse forme de hărțuire.

Așadar, în comparație cu proiectul legii 5G din România, recentul regulament emis de Agenția pentru Transport și Comunicații din Finlanda (TRAFICOM) include numeroase criterii și specificații tehnice pe care atât furnizorii de echipamente și tehnologii 5G, cât și operatorii telecom vor trebui să le îndeplinească, fără a exclude vreunul dintre furnizorii din piață.

În livestreaming-ul Huawei Tech Talk de la ora 19:00 va fi subliniată importanța activității sportive și a monitorizării acesteia

 București, 20 mai 2021 – Huawei Consumer Business Group revine cu un nou livestreaming și o serie de reduceri sub umbrela Huawei Tech Talk. Transmisiunea live, în care vor fi prezentate ofertele speciale din acest sfârșit de săptămână, o va avea invitată pe sportiva Beatrice Olaru.

 Livestreming-ul Huawei Tech Talk,  care va da startul reducerilor din acest weekend, va avea loc astăzi, 20 mai, de la ora 19:00, pe rețelele de social media Huawei Mobile – Facebook aici și YouTube aici. Tema principală a acestei ediții este sportul, utilitatea lui, gadget-urile care ne ajută în activitățile sportive, dar și importanța monitorizării rezultatelor, iar mai multe detalii vor fi prezentate în acest sens de sportiva Beatrice Olaru.

Astfel, începând de astăzi, de la ora 19:00, pe www.huaweistore.ro, vor fi disponibile o serie de reduceri la ceasuri inteligente Huawei care monitorizează activitatea fizică și anumiți indicatori ai stării de sănătate în general, dar și la căștile pe care mulți dintre utilizatori le folosesc la diverse activități sportive. De asemenea, pentru că aceste echipamente sunt folosite optim împreună cu aplicația Huawei Health, unul dintre smartphone-urile Huawei va avea și el un preț mai mic decât de obicei. Aceste produse vor fi disponibile la prețuri începând de la 199 lei și vor beneficia de reduceri de până la 400 de lei.

Pentru a beneficia de aceste reduceri, consumatorii interesați trebuie să intre pe www.huaweistore.ro, să adauge produsul în coș și să finalizeze comanda. Cei care doresc să afle primii care sunt produsele din ofertă sunt invitați să urmărească transmisiunea live pe canalele Huawei Mobile Facebook aici și  YouTube aici. Toate produsele din ofertă au stocuri limitate.

Despre Huawei Consumer Business Group

Produsele și serviciile Huawei sunt disponibile în peste 170 de țări, deservind mai mult de o treime din populația lumii. Compania are 14 centre de cercetare și dezvoltare în țări precum Statele Unite, Germania, Suedia, Rusia, India și China. HUAWEI Consumer BG este una dintre cele 3 filiale ale companiei și include smartphone-uri, computere și tablete, dispozitive portabile și servicii cloud etc. Cu peste 33 de ani de expertiză în domeniul telecomunicațiilor, HUAWEI oferă tehnologii inovatoare consumatorilor de pretutindeni.

Pentru mai multe informații, vizitați: http://consumer.huawei.com

Pentru noutăți despre Huawei Consumer BG, urmați-ne pe:

Facebook: https://www.facebook.com/huaweimobilero/

Instagram: https://www.instagram.com/huaweimobilero/

YouTube: https://www.youtube.com/HuaweiMobilero

Extinderea lățimii de bandă 5G prin armonizarea spectrului 6 GHz va îmbunătăți net performanța rețelelor la nivel global.

Conform GSMA, organizație care reprezintă interesele operatorilor de telefonie mobilă din întreaga lume și a organizațiilor din sectoarele adiacente industriei, banda 6 GHz este esențială nu numai pentru operatorii de rețele mobile, pentru a oferi o conectivitate îmbunătățită la prețuri accesibile pentru o mai mare incluziune socială, ci și pentru a furniza viteza și capacitatea datelor necesare pentru orașele inteligente, transport și fabrici. Se estimează că rețelele 5G au nevoie de 2 GHz de spectru de mid-band în următorul deceniu pentru a-și valorifica întregul potențial.

În acest moment, însă, potențialul economic al 5G se află într-o zonă de risc, deoarece țările au divergențe asupra spectrului 6 GHz. Noua tehnologie va putea accelera transformarea digitală a tuturor industriilor și sectoarelor, declanșând noi valuri de inovație de care vor beneficia miliarde de oameni. Această tehnologie este crucială pentru obiectivele legate de mediu și climă, deoarece conectivitatea înlocuiește carbonul. Cu toate acestea, pentru a ajunge la toți utilizatorii, industriile vor avea nevoie de capacitatea suplimentară pe care o oferă banda de 6 GHz.

Însă, în ciuda importanței 6 GHz pentru viitorul 5G, guvernele au deja divergențe. China va folosi întregul spectru de 1200 MHz în banda de 6 GHz pentru 5G. Europa a împărțit banda, partea superioară fiind luată în considerare pentru 5G, dar cu o nouă tranșă de 500 MHz disponibilă pentru Wi-Fi. Africa și părți din Orientul Mijlociu adoptă o abordare similară. Cercetările efectuate de Coleago Consulting privind necesitățile spectrului 5G de mid-band în Europa arată că este necesară o cantitate suplimentară de 1 până la 2 GHz de spectrul mid-band pentru a fi conformă cu ratele de date privind experiențele utilizatorului IMT-2020 de 100 Mbit / s (downlink) și 50 Mbit / s (uplink), definite de UIT-R, pentru o capacitate de acoperire mare la nivel de oraș în perioada 2025-2030. Realizarea acestui obiectiv va fi o provocare fără un spectru licențiat de 6 GHz pentru 5G. La cealaltă extremă, SUA și o mare parte din America Latină au declarat că niciuna dintre aceste resurse valoroase nu va fi disponibilă pentru 5G, ci mai degrabă va fi oferită Wi-Fi-ului și altor tehnologii fără licență.

Împreună cu Ericsson, Huawei, Nokia și ZTE, GSMA atrage atenția către importanța benzii 6 GHz pentru viitorul 5G. Viteza maximă și capacitățile 5G depind de accesul la spectrul de mid-band. Pentru a asigura performanța 5G pe termen lung este nevoie de mai multă capacitate în această zonă, iar 6 GHz este un candidat principal.

Raportul Microsoft evidențiază provocările și oprtunitățile pe care le-au întâlnit companiile din regiune, inclusiv din România, în ceea ce privește securitatea cibernetică, pe măsură ce se adaptau la “noua realitate” și la mediul de lucru hibrid

Organizațiile din Europa Centrală și de Est nu sunt pe deplin pregătite pentru a face față actualului context în ceea ce privește securitatea cibernetică, arată un nou raport Microsoft. În plus, potrivit acestui studiu, companiile din România (care au luat parte la cercetare) se situează sub media europeană, în ceea ce privește cele mai multe dintre componentele de securitate cibernetică analizate.

Astfel, raportul arată că mai bine de jumătate (58%) dintre companiile din regiune spun că în acest moment nu au o strategie complexă în ceea ce privește securitatea cibernetică. În România, doar 39,5% dintre companiile care au luat parte la cercetare au spus că au o strategie de securitate cibernetică completă; 6% dintre ele nu au o astfel de strategie, dar plănuiesc să conceapă una; iar 8% dintre acestea nu consideră că au nevoie de o strategie IT dedicată.

Studiul citat a fost realizat de compania IDC, la comanda Microsoft, la nivelul companiilor mici, mijlocii și mari din 6 țări din regiunea Europei Centrale și de Est și a analizat strategiile de securitate cibernetică ale acestora. Rezultatele arată că acestea sunt mai preocupate decât în trecut de aspectele care țin de securitatea cibernetică, multe dintre companii spunând că tranziția la munca de la distanță a crescut șanșele de apariție a potențialelor vulnerabilități: 79% dintre respondenții din regiune au indicat faptul că securizarea accesului la resursele organizaționale, de la domiciliu sau din alte locații, reprezintă principala lor arie de interes, depășind tradiționala securizare a dispozitivelor (i.e. clasicul antivirus / antimalware).

În ceea ce privește rezultatele pe România, studiul arată că, din acest punct de vedere, securizarea accesului la resursele organizaționale, de la domiciliu sau din alte locații, este principala arie de interes pentru 61% dintre respondenți.

De asemenea, multe dintre companii sunt în continuare îngrijorate în legătură cu amenințări de tip ransomware, malware și cu tentativele de phising, motiv pentru care orice inițiativă de consolidare a securității cibernetice a companiilor și a activelor lor trebuie să fie aibă la bază o strategie complexă, care să faciliteze reacții rapide. Riscurile cu impact și vizibilitate imediată, cum sunt atacurile ransomware, sunt principala provocare întâmpinată de companiile din România (47,5% versus 38% media regională), în schimb pericolele potențiale sau pe termen mediu și lung cum ar fi procedurile învechite (15% RO vs aprox. 30% regiune), lipsa vizibilității în flotele de dispozitive (0,5% RO vs 8% regiune) sau lipsa de consistență în aplicarea reglementărilor interne atât remote cât și fizic (5,5% RO vs 25% regiune) nu par a fi o îngrijorare pentru companiile din țara noastră. Consistența acestor cifre scăzute precum și procentul mare de companii care declară că „nu au întâmpinat probleme de securitate cibernetică” în România (32,5% – cel mai mare din regiune) pot indica însă o vizibilitate și educație insuficientă în domeniu, ceea ce poate fi un risc major și generalizat.

“Companiile ar trebui să aibă o abordare de tip Zero Trust”, este de părere Andrey Savchuk, Head of Enterprise Security, Compliance & Identity, Microsoft CEE, adăugând: “Acest lucru presupune ca identitatea utilizatorilor să fie verificată constant și accesul acestora la resursele organizaționale să fie limitat strict la ceea ce are fiecare dintre ei nevoie”.

În contextul în care apar constant noi amenințări de securitate, iar atacurile cibernetice devin tot mai complexe, pe zi ce trece, 54% dintre respondenții, de la nivelul întregii regiuni, spun că au în plan să migreze infrastructurile lor în cloud în decurs de doi ani. Această schimbare este un semn bun pentru companiile care își propun să-și mențină o abordare proactivă, în timp ce soluțiile cloud le asigură un nivel superior de securitate și actualizări mai rapide ale sistemelor de securitate. Cifrele generate în România, în schimb, sunt în continuare îngrijorătoare – doar 20% dintre companii declară că vor defini sau actualiza o strategie de securitate (comparat cu 46% media regională) și doar 9% vor nominaliza o persoană sau echipă de securitate dedicată (comparat cu 26% în regiune).

Studiul a mai arătat, de asemenea, că a devenit mai important ca atât angajații, cât și profesioniștii din IT să aibă competențe care să răspundă cerințelor actuale, cu atât mai mult cu cât managerii din Europa se așteaptă ca doar 5% dintre angajați să revină permanent la birou.

În 2020, 54% dintre companiile din regiune au organizat training-uri de securitate pentru angajații lor, mai puțin de 30% dintre ele aveau un program de avertizare asupra amenințărilor cibernetice și 15% nu au derulat astfel de programe. În același timp, numai 46% dintre companiile din România (care au participat la studiu) au organizat training-uri de securitate pentru angajați și 40,5% dintre acestea aveau un program de avertizare asupra amenințărilor cibernetice, în timp ce 12,5% dintre ele au spus că nu au derulat astfel de programe. Cu toate acestea, acest lucru pare să se schimbe, în contextul în care companiile prioritizează programele de skilling, considerând că astfel își pot consolida și nivelul de securitate cibernetică. Astfel, cercetarea mai arată că 68% dintre companiile din Europa Centrală și de Est (care au luat parte la studiu) au în plan să desfășoare programe de training privind securitatea cibernetică pentru angajații lor în decursul următorilor doi ani, iar 56% dintre acestea își propun să crească nivelul de cunoștințe tehnice în domeniul IT ale angajaților lor. În ceea ce privește România, rezultatele cercetării au arătat că 57,5% dintre respondenți vor să desfășoare programe de training privind securitatea cibernetică pentru angajații lor și 28, 5% vor să crească nivelul de cunoștințe tehnice în domeniul IT din organizație. În același timp, 10,5% dintre companiile din România nu consideră că este necesar să își îmbunătățească nivelul de securitate cibernetică.

“Cel mai probabil, angajații nu își dau seama de faptul că, atunci când se conectează de acasă la sistemele organizaționale, acțiunile lor pot afecta întregul sistem de securitate al companiei respective”, susține Andrey Savchuk. “Utilizarea aceluiași set de instrumente și programe la nivelul întregii organizații, poate să creeze frustrare și să afecteze productivitatea angajaților, iar soluțiile eficiente de securitate cibernetică pot reduce presiunea resimțită de angajați”.

Pentru mai multe informații privind studiul, și pentru a-l descărca, vă rugăm să accesați următorul link:  CEE cybersecurity landscape: keeping organizations secure in the new world of hybrid work – CEE Multi-Country News Center (microsoft.com)

Despre cercetare

Studiul “Microsoft 2020 Central and Eastern Europe IT Cloud Security” a fost realizat de compania IDC în perioada septembrie – noiembrie 2020, având ca respondenți lideri de afaceri, profesioniști din domeniul IT și al securității cibernetice, care activează în 1.500 de organizații din 6 țări din regiunea Europei Centrale și de Est: Rusia, Polonia, Cehia, Grecia, Ungaria și România.

IKEA îndeamnă toți clienții care dețin farfurii, boluri și căni HEROISK sau TALRIKA să nu le mai folosească și să contacteze IKEA pentru rambursare integrală.

Siguranța reprezintă o prioritate pentru IKEA și, de aceea, luăm măsuri de precauție și retragem de pe piață farfuriile, bolurile și cănile HEROISK și TALRIKA, întrucât acestea se pot sparge și pot cauza arsuri daca au un conținut fierbinte. Toate produsele noastre sunt testate și respectă standardele și legislația aplicabile. În ciuda acestui fapt, am primit sesizări privind spargerea produselor menționate.

Produsele HEROISK și TALRIKA pot fi returnate la orice magazin IKEA, iar clienților li se va restitui suma integrală plătită pentru produs. Nu este necesară nicio dovadă a achiziției, cum ar fi bonul fiscal.

IKEA își cere scuze pentru neplăcerile cauzate de această situație.

• Acesta este cel mai amplu studiu realizat în rândul consumatorilor 5G, până în prezent, și dezvăluie opinii reprezentative pentru  1,3 miliarde de consumatori și 220 de milioane de utilizatori 5G, inclusiv respondenți din România
• Utilizatorii 5G dedică mai mult timp cloud gaming-ului și aplicațiilor de AR (Realitate Augmentată), în timp ce 20% dintre ei utilizează mai puțin conexiunile Wi-Fi, la domiciliu sau în alte locații, ca urmare a trecerii la serviciile 5G
• 7 din 10 utilizatori 5G își doresc servicii și aplicații inovatoare, iar calitatea acoperirii în spații închise este de două ori mai importantă (pentru cei intervievați) decât viteza conexiunii sau autonomia bateriei

Un nou raport al Ericsson (NASDAQ: ERIC) ConsumerLab subliniază impactul pe care tehnologia 5G îl are deja asupra utilizatorilor de smartphone-uri din întreaga lume și dezvăluie așteptările pe care aceștia le au de la tehnologia 5G în viitor. Potrivit cercetării, calitatea conectivității la interior reprezintă unul dintre principalele interese ale consumatorilor, unul din cinci utilizatori 5G reducând deja utilizarea Wi-Fi pe telefoane (în spațiile din interiorul clădirilor), datorită beneficiilor conectivității mobile 5G.

Raportul – intitulat „Cinci modalități de îmbunătățire a serviciilor 5G” – este rezultatul celui mai mare studiu global vizând tehnologia 5G realizat până în prezent, în rândul consumatorilor. Cercetarea acoperă 26 de piețe – inclusiv SUA, China, Coreea de Sud și România  – metodologia de studiu Ericsson ConsumerLab fiind aplicabilă pentru 1,3 miliarde de utilizatori de smartphone-uri la nivel global, inclusiv 220 de milioane de abonați ai serviciilor 5G.

La cercetare au participat 1.000 de consumatori din România. Datele sunt reprezentative pentru aproximativ 8 milioane de utilizatori de smartphone-uri din România, inclusiv aproximativ 200.000 de utilizatori ai tehnologiei 5G. Raportul analizează tendințele cheie în adoptarea, utilizarea și percepția consumatorilor în ceea ce privește tehnologia 5G.

Una dintre concluziile-cheie ale raportului arată faptul că, până la finalul anului 2020, o mai bună informare în ceea ce privește serviciile și beneficiile aduse de tehnologia 5G ar fi putut duce la o creștere cu 22% a numărului de abonamente 5G în rândul utilizatorilor ce dețin deja dispozitive compatibile.

De asemenea, potrivit studiului citat, numărul utilizatorilor români de smartphone-uri care au trecut la tehnologia 5G, până la sfârșitul anului 2020, ar fi putut fi cu 23% mai mare.

Din raport reiese și faptul că tehnologia 5G începe deja să imprime noi comportamente de utilizare (în rândul consumatorilor). Mai exact, pe lângă utilizarea mai redusă a serviciilor Wi-Fi, utilizatorii 5G alocă, în medie, pe săptămână, cu două ore mai mult jocurilor în cloud și cu o oră mai mult pe aplicațiile de realitate augmentată (AR), comparativ cu utilizatorii 4G.

În România, 16% dintre utilizatorii 5G au redus utilizarea internetului Wi-Fi, atât la domiciliu, cât și în alte locații, arată cercetarea.

Cu toate acestea, la nivel global, deși utilizatorii de servicii 5G sunt mulțumiți de viteza internetului, aproximativ 70% sunt nemulțumiți de disponibilitatea serviciilor inovatoare și a aplicațiilor noi. Astfel, consumatorii spun că sunt dispuși să plătească cu 20-30% mai mult pentru abonamente 5G care să includă și scenarii de utilizare a serviciilor digitale.

În România, 53% dintre consumatorii care folosesc servicii 5G sunt foarte mulțumiți de viteza de internet din rețelele 5G, iar 51% dintre aceștia sunt nemulțumiți de gradul de disponibilitate al serviciilor inovative care utilizează această tehnologie. Dacă utilizatorii din România sunt dispuși să plătească cu 10% mai mult în medie pentru planurile de abonamente care includ servicii de conectivitate 5G, ei sunt dispuși să plătească și mai mult (cu până la 50% mai mult) pentru planuri de abonamente care includ servicii digitale adiționale.

Totodată, 23% dintre respondenții din România au un telefon compatibil cu tehnologia 5G, dar numai 1 din 10 au și un abonament pentru astfel de servicii, în timp ce o treime din utilizatorii de servicii 4G cred că serviciile 5G sunt foarte puțin sau deloc disponibile.

Carantina și restricțiile de deplasare, impuse de virusul COVID-19, i-au constrâns pe cei mai mulți dintre utilizatorii 5G să utilizeze aceste servicii doar în spațiile interioare. Din acest motiv, aceștia consideră că, pentru o experiență 5G satisfăcătoare, calitatea recepției de date în interior este de două ori mai importantă decât viteza sau impactul asupra bateriei.

În plus, în ciuda pandemiei, aproximativ 2 din 5 (39%) utilizatori de smartphone-uri, de la nivel global, care au participat la studiu și-au exprimat intenția de a adopta tehnologia 5G în 2021, acest procent fiind în creștere cu 2 puncte procentuale față de 2019.

Mai mult, în România, 37% dintre respondenți (500.000 de utilizatori de smartphone-uri) spun că ar vrea să treacă la serviciile 5G, iar 22% dintre aceștia ar putea face acest lucru în anul 2021.

Totodată, raportul mai prezintă și cinci modalități prin care furnizorii de servicii de comunicații (CSP) pot îndeplini așteptările consumatorilor, atât în viitorul apropiat, cât și pe termen mai lung:

• contracararea lipsei de informații prin educarea consumatorilor și printr-o mai bună prezentare a beneficiilor tehnologiei 5G pentru aceștia
• asigurarea unei calități constante a acoperirii 5G în spațiile interioare, cât și exterioare
• adaptarea la cerințele de rețea pentru noile servicii 5G
• axarea pe dorința consumatorilor de a accesa noi scenarii de utilizare a tehnologiei 5G
• accelerarea disponibilității scenariilor de utilizare existente, și a celor noi, prin parteneriate ecosistemice

Jasmeet Singh Sethi, Head of ConsumerLab, Ericsson Research, declară: „Până în prezent, analizele experiențelor de utilizator oferite de rețelele 5G s-au concentrat, în principal, pe aspectele care țin de viteza internetului și disponibilitatea serviciului 5G, pe baza măsurătorilor independente de rețea. Dar este la fel de important să înțelegem și modul în care utilizatorii 5G percep această experiență. Cele cinci recomandări și perspective, din raportul Ericsson ConsumerLab, pot fi utilizate de către furnizorii de servicii de comunicații (CSP) pentru a încuraja adoptarea soluțiilor 5G și a răspunde așteptărilor consumatorilor”.

Citiți aici raportul Ericsson ConsumerLab: Cinci modalități de îmbunătățire a serviciilor 5G pentru consumatori.

Ericsson 5G
Raport Ericsson ConsumerLab: Valorificarea potențialului 5G pe segmentul dedicat consumatorilor
Ericsson ConsumerLab: Ericsson Startup 5G
Ericsson: 5G pentru consumatori: o întreagă lume de oportunități se dezvăluie

NOTE PENTRU EDITORI:

URMĂRIȚI-NE LA:

Subscribe to Ericsson press releases here
Subscribe to Ericsson blog posts here
www.twitter.com/ericsson
www.facebook.com/ericsson
www.linkedin.com/company/ericsson

DESPRE ERICSSON

Ericsson le oferă furnizorilor de servicii de comunicații soluții complete pentru îmbunătățirea conectivității si a serviciilor. Portofoliul companiei acoperă domenii precum Rețele (Networks), Soluții pentru Servicii Digitale (Digital Services), Servicii de Externalizare (Managed Services) și Business-uri Emergente (Emerging Business) și este menit să sprijine clienții companiilor în procesul de digitalizare, să  sporească eficiența companiilor și să identifice noi surse de venit. Inovațiile Ericsson au pus beneficiile telefoniei și ale conexiunii mobile la dispoziția a miliarde de oameni, de la nivel global. Compania este listată la bursa din New York (NASDAQ) , precum și la filiala acesteia – NASDAQ Stockholm.  www.ericsson.com