În agitaţia marilor metropole şi în ritmul citadin sufocant, activitatea relaxantă a gădinăritului pare un vis. Ei bine, împătimiţii muncii în grădină găsesc soluţii pentru hobby-ul lor indiferent de locul unde stau. În ultima perioadă, în oraşe ia amploare fenomentul grădinăritului urban. Aceasta tendinţă a apărut în marile oraşe din America de Nord, unde au fost amenajate terenuri în apropierea zonelor rezidenţiale, care erau parcelate şi repartizate celor care doreau să cultive legume pentru uz propriu. Ulterior, fenomenul s-a extins şi în Europa, fiind acum în topul preferinţelor celor care îmbină armonios confortul vieţii de la oraş, cu activităţile specifice zonei rurale.
Grădinăritul urban a apărut în cartierele defavorizate ale marilor oraşe, acolo unde oamenii aveau nevoie de grădini pentru a-şi cultiva legumele. Obiceiul a fost adoptat şi în cartierele unde oamenii mai bogaţi simţeau necesitatea unei activităţi relaxante în aer liber. Așadar, chiar nu e nevoie să ai un job de grădinar, e îndeajuns să vrei să încerci acest nou hobby în timpul liber. Există şi conceptul de grădini comunitare, adică parcele de teren iîn curţile blocurilor, care sunt îngrijite de locatari. Sunt multe astfel de terenuri, de care municipalitatea nu are grijă, dar care sunt întreţinute corespunzător de cei din bloc. Oamenii pun de obicei pomi fructiferi, dar sunt şi spaţii îngrădite în care sunt cultivate roşii, ceapă, usturoi sau castraveţi, căpşuni sau alte fructe care nu necesită îngrijiri deosebite. Psihologii spun că grădinăritul urban împreună cu vecinii sau prietenii are un rol important pentru sănătatea psihică a celor care-l practică. Să ai un loc în care să fii înconjurat de flori, să ai satisfacția să le vezi crescând, are un efect benefic asupra starii emoţionale.
Astfel, dincolo de aspectul estetic pe care-l oferă unei curţi, o grădină îngrijită cu flori, aceasta poate deveni un loc de relaxare, unde poţi construi o relaţie de prietenie cu vecinii. în plus, grădinăritul urban oferă şi sentimentul apartenenţei la comunitate. Dacă vă doriţi ca grădina din curtea blocului să-şi menţină aspectul plăcut pentru mult timp, este indicat să folosiţi aparate anti-rozătoare, care-i alungă pe oaspeţii nepoftiţi, ce pot distruge în câteva momente parcela la care aţi muncit împreună cu vecinii ore în şir. Aceste dispozitive au o rază de acţiune de câteva sute de metri şi sunt extrem de eficiente: sunetul emis alungă rozătoarele. Aceste sunete nu sunt percepute nici de oameni, şi nici de animalele de companie, dar au un efect deranjant garantat asupra rozătoarelor. Este o modalitate ecologică şi eficientă de a ţine departe rozătoarele care îţi pot distruge grădina.
Dacă grădinăritul din curtea blocului e prea mult pentru tine, o poţi face chiar pe balcon. Studiile arată că 7 din 10 români practică o astfel de agricultură urbană. Plantele cel mai des cultivate de români în ghivece, la balcon sunt căpşunile, lămâile, roşiile. Tot pe balcon o mare parte din români îşi cresc pătrunjelul, rozmarinul şi cimbrul. În plus cu o mini grădină la balcon îţi poţi învăţa copiii că legumele nu se iau direct din frigider, ci necesită muncă şi răbdare. Pe lângă satisfacţia pe care ţi-o oferă îngrijirea ierburilor, a legumelor sau a fructelor crescute la balcon, îţi oferă şi siguranţa că pui în farfurie produse proaspete, sută la sută ecologice.
