„Modificarea a fost solicitata atat de catre reprezentantii autoritatilor publice locale, precum si de chiriasi ai locuintelor pentru tineri destinate inchirierii”, precizeaza sursa citata.

Actul normativ adoptat marti prevede o serie de modificari care vizeaza contractele de inchiriere sau de vanzare-cumparare cu plata in rate a locuintelor pentru tineri destinate inchirierii, construite de ANL.

Potrivit unei alte modificari adoptate la actul normativ, cheltuielile de intretinere si reparatii revin titularului contractului de vanzare-cumparare.

„Cheltuielile pentru intretinere, reparatii curente, reparatiile capitale, precum si incheierea contractelor de asigurare a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren si inundatiilor vor fi in sarcina titularului contractului de vanzare-cumparare, avand in vedere ca, de la data semnarii acestui contract, titularul nu mai vireaza catre administratorul locuintelor nicio suma, iar ratele lunare se vireaza la ANL si se utilizeaza exclusiv pentru constructia de noi locuinte. Pana acum, Legea nr. 152/1998 nu reglementa cine suporta cheltuielile pentru intretinere, reparatii curente, reparatiile capitale, in situatia in care plata se face in rate, iar obligatia incheierii contractelor de asigurare a locuintelor aflate in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale revenea persoanelor ori autoritatilor desemnate, in conditiile legii, sa le administreze”, se mai arata in comunicat.

Peste 90% dintre cladirile din Romania nu sunt eficiente din punct de vedere energetic. Asta se traduce in facturi mai mari pentru racirea sau incalzirea imobilelor. Nu inseamna doar bani pierduti, care ar putea ramane in buzunarele proprietarilor, mai ales in ale celor aflati in situatie de saracie energetica, inseamna si tone de gaze cu efect de sera care ajung in atmosfera.

Eficienta energetica a cladirilor reprezinta o prioritate a politicilor europene privind energia si schimbarile climatice, dar si a celor privind securitatea aprovizionarii cu energie si combaterea saraciei energetice.

La nivelul Uniunii Europene, cladirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de energie (in Romania peste 50%) si 36% din emisiile de gaze cu efect de sera (in Romania peste 40%), iar aproximativ 75% dintre cladiri nu sunt eficiente din punct de vedere energetic.

In Romania sunt aproximativ 8,2 milioane de locuinte, distribuite in 5,1 milioane de cladiri. In zona urbana, 72% din locuinte sunt in cladiri de tip bloc, in timp ce in zona rurala 94,5% din locuinte sunt case unifamiliale. Acestea din urma reprezinta nu mai putin de 98% din fondul rezidential. In Romania, o familie din sapte se confrunta cu probleme serioase privind calitatea locuintei, cele mai frecvente fiind deteriorarea peretilor, a podelelor si a tocurilor ferestrelor.

De asemenea, in functie de zona climatica, o locuinta unifamiliala consuma cu circa 24% mai multa energie per m ² fata de un apartament din blocurile de locuinte. Mai mult decat atat, majoritatea locuitorilor cladirilor unifamiliale au venituri mici si sunt afectati de saracia energetica.

In acest context, este clar ca Romania trebuie sa intensifice eforturile de sprijinire a renovarii cladirilor, atat publice cat si private, in contextul obligatiilor asumate cu privire la decarbonarea completa a stocului de cladiri din UE pana in 2050. Practic, pana la aceasta data, toate cladirile, noi si existente, trebuie sa fie nZEB (cladiri cu consum de energie aproape zero).

Strategia de Renovare pe Termen Lung, aflata in acest moment in curs de elaborare conform obligatiilor ce deriva din transpunerea Directivei actualizate privind Eficienta Energetica a Cladirilor (EPBD revizuita), va trebui sa reprezinte viziunea strategica a Romaniei pana in anul 2050 in materie de renovare a cladirilor, sa puna accent pe renovari aprofundate, pe siguranta la incendiu si la seism atunci cand facem reabilitari termice, sa stabileasca programe de finantare pentru renovarea tuturor tipurilor de cladiri (inclusive unifamiliale) care sa evidentieze economiile de energie realizate precum si beneficiile extinse si impactul asupra sanatatii, confortului si sigurantei.

In acest moment, Romania nu are un program de finantare dedicat renovarii caselor unifamiliale, iar acest lucru trebuie rezolvat repede. Putem vorbi chiar de un tratament diferit al cetatenilor: cei care locuiesc in blocuri pot beneficia de programe de reabilitare din fonduri publice (europene si nationale), de multe ori suportate integral sau aproape integral de stat. Cei care locuiesc la case nu au la dispozitie niciun program de acest fel si se pot baza doar pe banii lor, de cele mai multe ori insuficienti.

Programele nationale care finanteaza renovarea locuintelor cu venituri mici si afectate de saracie energetica pot fi foarte eficiente din punct de vedere al costurilor, daca luam in considerare si beneficiile indirecte ale renovarii ca cele sociale, economice si de sanatate.

Este deja de notorietate faptul ca politicile europene privind eficienta energetica in cladiri pun accentul pentru prima data pe 2 aspecte foarte importante:

1. Respectarea principiului „intai eficienta energetica”
2. Eficienta energetica a cladirilor inseamna, pe langa reducerea consumului de energie si implicit a facturilor de energie, imbunatatirea confortului si sanatatii si productivitatii ocupantilor cladirilor.

Astfel, viziunea strategica in ceea ce priveste fondul de cladiri trebuie sa puna accent in primul rand pe reducerea consumului de energie prin eliminarea pierderilor de energie (renovarea cladirilor), precum si pe imbunatatirea calitatii vietii si scoaterea din saracie energetica a unui numar cat mai mare din populatie.

Renovarea cladirilor in care locuiesc persoane aflate in saracie energetica ar trebui sa devina o prioritate atunci cand vorbim de cadrul strategic pentru renovarea cladirilor, iar lansarea unor programe de renovare energetica dedicate acestui segment de cladiri si persoane vulnerabile ar conduce la mutarea bugetelor publice de la subventiile oferite pentru cei saraci energetic catre programele de renovare energetica, rezultand o mobilizare a investitiilor in renovare, obiectiv-cheie al strategiilor nationale de renovare.

Transpunerea Directivei privind Eficienta Energetica in Cladiri in legislatia romaneasca reprezinta un pas important inainte pentru abordarea unor provocari semnificative in materie de renovare a cladirilor si a reducerii saraciei energetice, iar modalitatea in care vor fi definite prioritatile si tintele in cadrul Strategiei de Renovare pe Termen Lung, precum si modul de finantare a masurilor si implementare raman provocari esentiale pentru perioada urmatoare.

Toate aceste demersuri au potentialul de a reduce facturile la energia consumata pentru incalzirea sau racirea imobilelor, de a diminua emisiile de gaze cu efect de sera care contribuie la poluare si la incalzirea globala, precum si de crea noi proiecte si locuri de munca in sectorul constructiilor.

Mihai Moia este director executiv al Asociatiei pentru Promovarea Eficientei Energetice in Cladiri – ROENEF in Romania, din anul 2018. Anterior, Mihai Moia a fost secretar de stat si presedinte al Administratiei Fondului pentru Mediu si consilier in cadrul Secretariatului General al Guvernului. Intre 2011-2016, Mihai Moia a detinut o pozitie de management in cadrul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare in Romania, coordonand portofoliul Eficienta Energetica si implementand proiecte de eficienta energetica la nivel national. Mihai Moia si-a dezvoltat cariera profesionala, ocupand pozitii in Deloitte, Institutul European din Romania si Institutul de Economie Mondiala.